spring report

Primavara asta se lasa mult prea mult asteptata. Ma invart in jurul dulapului, scotand camasile si sortandu-le, tot sperand sa vina caldura si sa incep sa le port. Nu de alta, sunt o persoana friguroasa si e greu sa trec la tinuta de primavara, fara sa marchez o raceala sanatoasa. De fericire, incep celebrul tratament de alergici si atunci vor fi mai putin sanse sa bolesc. Revenind la haine, in ultimele zile a trebuit sa ma plimb prin oras. Foarte trist ceea ce vad. Cred ca exista un cod nescris al comerciantilor care considera ca avand lucruri negre reprezinta cheia succesului in vanzari. Nu am vazut haine bej, maro, rosii, albastre. Negru si, uneori, gri. In plus, pentru gecile groase mai toata lumea prefera verdele. Inclusiv eu mi-am luat o astfel de geaca pentru ca nu am vrut sa-mi iau neagra. De alb  nu mai vorbim. Cum sa te plimbi cu o haina alba pe strazile din RO cand, in orice moment, vreun meserias poate trece in viteza printr-o balta si sa te “marcheze” din cap pana in picioare?!?!?!

Suntem niste oameni foarte tristi si asta se vede in hainele pe care ni le cumparam. Chiar daca posibilitatile finnaciare sunt reduse in Ro, oamenii prefera negru si gri pentru ca gradul de uzura al hainelor se observa mai greu. Poate curentul vintage e o solutie temporara de imbunatatire a garderobei dar bunul gust cred ca a fost atrofiat in ultimii 20 de ani. Si cand ajung intr-un second, eu aleg clar niste item-uri si ma astept ca mamele din jurul meu sa aleaga croieli frumoase, lucruri din stofa (diferentele de pret nu sunt asa mari). Insa le vad punand mana pe haine sport lalai, forme incerte, materiale sintetice…..

Povesteam in seara asta cu mama despre o rochie de matase al carei material l-am ales eu cand aveam 2 ani. Pot sa spun ca n-aveam deloc gusturi proaste As fi vrut sa mi-o trimita mie ca era slabatura cand era tanara insa i-a placut asa mult incat a transformat rochia in bluza Trecand in revista ce avea prin dulap si ce-am vazut la alte mame, pot sa trag o singura concluzie: mamele noastre se imbracau foarte elegant, desi nu aveau posibilitati financiare. Luai frumos catalogul Quelle sau Otto si te duceai la o croitoreasa buna. Asta era solutia. Era sa lesin cand mi-a spus ca a dat 50 de ron croitoresei pentru o bluza (plus materialul). Cu banii astia iti luai una mult mai bine croita si de mult mai buna calitate de la Zara; pana si croitoresele alea pricepute dinainte de 89 s-au lasat pe tanjala. E pacat, acum e momentul sa infloreasca acest  business. O croitoreasa buna stie ce sa faca, stie cum a imbunatateasca un pattern, stie cum sa croiasca un material mai special.

Ma reintorc la dulapul meu. INMH spune ca de azi vine primavara. A fost extraordinar azi dar oare maine ce surprize mai avem!?!?!?