new year prayer

Doamne, daca chiar esti acolo sus, nu am decat o dorinta pe anul viitor (ca aia cu castigatul la Loto…0 barat, m-ai lasat cu ochii in soare): ajuta-ma sa nu-mi pese, ajuta-ma sa fiu nesimtita, ajuta-ma sa inchid ochii, sa nu vad, sa nu aud.

Nu vreau sa-i mai aud pe idiotii care se dau experti in orice (comunicare, business, cooking, politica, sport, whatever). Nu vreau sa-i mai aud pe “ecologisti”. O sa muriti sufocati de-o punga, o sa va loveasca trasnetul pe dealurile dezgolite ale patriei.

Nu vreau sa-i mai aud pe astia culeanu, pe “socialites”, pe “fetele vesele”.

Nu mai vreau sa vad tara asta mizerabila, cu locuitori pe masura.

Nu mai vreau sa ma implic.

Nu mai vreau sa imi bat capul cu mizeriile altora.

Vreau sa inchid ochii si sa exist doar eu.

Doar eu si oamenii pe care ii iubesc.

Atat.

Dar cum slabe sanse ca Dumnezeu sa existe, tadaaaam, nici aceasta rugaciune nu se va indeplini.

Stiti vorba aia din Fericiri “fericiti cei saraci cu duhul, ca a lor va fi Imparatia Cerurilor?”. Stiu care e sensul biblic insa, at first hand, frate, tot prostii si idiotii ti-o iau inainte si in Imparatia Cerurilor. Ce fel de dreptate mai e si asta?

M-am saturat sa-mi pese. M-am saturat sa ma implic. Ce dracu, acelasi rahat oriunde. Aceeasi prosti, aceeasi ignoranti. Nimeni nu salveaza nici o planeta, nici o civilizatie, nimic. Ma amagesc cu gandul ca poate oamenii se schimba, ca poate oamenilor le pasa, ca poate oamenii invata.

Li se rupa p*la de orice, asta e adevarul. Banii si burdihanul conteaza.

Atat.

Si atunci, Doamne, de ce sa mai imi pese daca existi? Mai conteaza?

PS: nu e post de depresie, e post de scarba.