Lisabona day 4

Day 4 adica duminica era ultima zi in care ne puteam folosi pass-ul luat. Cea mai substantiala reducere era la turul Sintra-Cabo da Roca-Cascais-Estoril-Lisabona: 20 de euro de persoana. Pass-ul asta chiar e foarte folositor, cred ca v-am mai spus.
Pe la pranz ne-am dus la prietenii nostri cu Societatea de Sanvisuri, am marcat un sandvis, o cafea si un muffin de ciocolata (Doamne, cat de bun era, with plenty of real choco bits in it ) si ne-am dus spre Praca do Comercio de unde pleaca autocarul. Ca sa stiti, turul incepe de la 14.30 si trebuie sa fiti acolo cam pe la 14.00 sa va luati bilet. Unde vedeti multi oameni buluc, acolo e statia si de bilete, si de unde pleaca autocarul.
Cum noi mai aveam vreo 2 ore pana plecam, am urcat spre catedrala patriarhala sau Santa Maria Maior, unde am vizitat vestigiile romane si maure excavate in curtea catedralei dar si catedrala, austera ca arhitectura dar impozanta (o sa vedeti tot felul de mornimte ale unor regi de acum 600-700 de ani). La un magazin de suveniruri am stat la vorba cu un domn in varsta care ne-a povestit ce stia el de Romania. Foarte prietenosi batranii, gata de vorba cu oricine.
Tot urcand si coborand pe stradute, am intrat intr-un magazin de deco unde vindeau bloc notes-uri inseriate, cu hartie in texturi diferite (ca hartia de bancnote sau ca scoarta de copac). Din fiecare model produsesera prin metode traditionale cam 5000 de buc si pe spatele fiecarui carnetele aveai trecuta seria.
Inapoi in Praca do Comercio.
Toata excursia dureaza cam 4 ore jumate. Tot drumul ne-a facut capul calendar ghidul nostru care explica absolut tot in 3 limbi: portugheza, franceza si engleza. Really, mi-am dorit iPodul cu mare ardoare.
In toate cele 4 ore ne-am oprit de 3 ori:
- o ora la Sintra
- 20 min la Cabo da Roca
- 10 min pe faleza la Cascais
Putin, as spune dar e totusi obositor. Eu nu ma mai vad avand rabdare sa merg cu autocarul cu ghid in excursie.Sa le luam pe rand.
Sintra
Un orasel absolut superb, gazduieste mai multe palate, fiind resedinta de vara a multor capete incoronate. De pe deal strajuieste valea Castelul Maurilor. Alt castel worth seeing este Palatul Pena. Noi am vazut pe fuga efectiv Palatul National, faimos prin cele 2 cosuri de fum de la bucatarie. A vedea in jumatate de ora un palat e un record, trust me. Si am facut si poze. Eu nu ma pricep sa descriu in epitete astfel de locatii, cert este ca nu m-a dat pe spate decat sala unde se intruneau toti consilierii si regele, plin de “azulejos” cu teme de vanatoare. Si da, bucataria pretty big, insa logica formei hornurilor eu n-am vazut-o. Atata fum si abur nu stiu cum se duceau. Ei, vraja arhitecturala.
In restul de 20 de min am mers la una din patiseriile locale sa mancam celebrele prajituri cu branza. Pe langa astea am mai incercat ceva ce eu banuiesc ca era un fel de tarta cu dovleac copt si nuci. Divin.
Fuga la autocar si hoap sus la Cabo da Roca.
Pe drum, am aflat fel de fel de povesti despre viile din zona, despre climatul temperat oceanic al zonei si despre agricultura infloritoare care se datoreaza climatului.Bla bla. La Cabo da Roca mi-am dat seama ce bine e sa pleci cu haine dupa tine. Un vant rece de nu te puteai tine pe picioare. Am reusit sa fac poze, nu de multe ori fiind “miscata” din loc de vant.
N-am dast 20 de euro pe un certificat ca am fost in cel mai vestic punct al Europei continentale (poate daca as ajunge la Polul Sud, as da banii ca nu m-ar crede multi) dar ne-am facut poza ca turistii japonezi langa monumentul care marcheaza locul si versurile lui Camoes
Fuga iar, spre Cascais. Ce-am mai vazut pe drum asa, din mers:
- plajele de windsurfing si de surfing de la Colares(nu erau valuri pt surfing dar erau vreo 3 in apa facand windsufing)
- Gura Iadului – o pestera sapata in faleza de catre valurile oceanului, foarte interesanta.
- resedinte de regi, regine si alte personaje cu sange albastru pentru ca Portugalia a fost tara neutra ca Elvetia in al doilea razboi mondial.
De la Cascais, prin Estoril unde am vazut hotelul unde a stat Ian Flaming si de unde i-a venit ideea sa-l creeze pe James Bond, acolo intalnindu-se cu agentul dublu Popov (trust me, asta e una din putinele informatii care mi-au ramas in cap din toata vorbaraia de 4 ore jumate a ghidului nostru).
Dupa Estoril, e plaja Carcavelos, alt punct de atractie pentru surferi. Again, am vazut vreo 2 pe plaja, priving in larg ca nu erau valuri.
Cand am coborat din autocar, m-am simtit atat de bine. Era asa o liniste in Praca do Comercio, duminica pe la 7 si ceva seara….
Stiind ca la Kubik e program, am zis sa mergem la party. Nu am luat cu mine printurile de pe net si ne-am descurcat cum am putut cu soferul de autobuz. Din pacate, am coborat cu 2 statii inainte de destinatie. Si dai mers pe jos, pe la docurile din Lisabona, duminica pe la asfintit. Cam creepy mai ales ca nu treceau multe masini.Si mai deloc oameni. Cand intr-un final am vazut structura, m-am simtit mai ok.
Kubik este o structura modulara, dezvoltata in 3 orase, Barcelona, Berlin si Lisabona, in Lisabona facand parte din Bienala de arhitectura. Cand am ajuns noi, mai venisera 3 oameni. In rest, DJii, cei de la bar si responsabilul de proiect Sandro.
Noi nu mancaseram, asta era barbecue party, hai cu micii, hai cu fripturicile. Well, barbecue party inseamna muzica, bautura, hamburger din carne sau vegetarian si ceva specialitate locala, banuim noi un fel de ceafa de porc marinata si apoi aruncata pe gratar. Aia a fost super buna.
Toaletele ecologice cele mai curate care le-am vazut in viata mea. Concureaza chair cu multe toalete din cluburile noastre. Cu odorizant, hartie, servetele, sapun, apa, cu buton de dezinfectat.
Normal, fiind asa putini, hai am mai vorbit intre noi, hai cu barmanul, hai cu micii, si am dat de Sandro la bar cand sa plecam. Si da-i si vorbeste si am aflat ca a lucrat in publicitate in Italia pe aceleasi conturi cu mine si povesteste si hihihi si hahaha. Tipul de la bar ne zicea ca lumea iese chiar si duminica insa cam dupa 12 noaptea. Era cam 10 si muream de frig, in ciuda unui shot de tequila, niste beri strong si specialitatea lusitana de purcel pe care eu am scapat cam mult sos iute (am stins repede cu bere).
Ne-am luat ramas bun, “venim mai tarziu”…..Aha, sigur ca da, am adormit instant la hotel. Am cazut “mortua est” si din cauza de bautura dar si din cauza de oboseala.