doua vorbe despre publicitate

Pentru multi publicitatea pare sa fi inceput in forta sa ne invadeze viata dupa al doilea razboi mondial. Pentru cine e interesat, publicitatea incepe in forumul roman si in agora.

Avand permis la Biblioteca Metropolitana (sic!) am descoperit, cu mare placere, carti noi de media si publicitate. Ultima luata e “Viata mea in publicitate si publicitatea stiintifica”, scrisa de Claude C Hopkins (Ed. Publica). Deocamdata termin partea de autobiografie insa e absolut uimitor cat de actuale sunt concluziile lui cu privire la consumator si publicitate. Deja inainte de 1900 scria texte publicitate pentru automobilele cu abur!!! Toate concluziile lui Hopkins sunt incredibil de valabile, la aproape 90 de ani de cand le-a publicat.

Pe scurt:

• consumatorul trebuie sa-ti incerce produsul ca sa fie convins si sa-l cumpere
• desi discuti cu masele, trebui sa tii cont si particularitatile individului
• nu schimba o campanie care are rezultate doar de dragul schimbarii (asta aviz oamenilor de marketing care schimba strategia de brand doar pentru ca ala dinaintea lui facea treaba de kkt)
• desi produsul tau e la fel cu al competitiei, da-i consumatorului added value emotional si material. Untul meu face prajiturile mai pufoase, par example. INSA, consumatorul nu e prost si prea mult bibil da impresia de ambalaj frumos pentru un produs prost.

Oare cand oamenii din agentii au uitat sa gandeasca ca oamenii? Un director de agentie imi zicea: cum vei sa vinzi bere Bucegi cand domnii creativi n-au pus gura pe ea si pe ard hipsteri cu Leffe? Omul avea dreptate desi stiu o grupa extrem de restransa de creativi care beau Leffe dar au trantit niste campanii de produse mainstream super eficiente. (Leffe e doar un nume, n-am nimic cu Leffe, e o bere care, sa zicem, marcheaza categoria premium la bere).

E trist. Faceam curat zilele trecute prin hartii si am dat peste niste materiale facute in prima agentie de publicitate in care am lucrat. Nu stiu, era ceva atunci in aer,  eram preocupati de branduri si de lucruri faine, nu sa ne sapam unul pe altul si sa ne-o tragem la gioale. Nu criza a facut ca atmosfera in multe agentii sa fie de panica si de sictir major. O mare vina o poarta oamenii pentru ca au lasat merele putrede sa le strice pe alea sanatoase.

Ce ne rezerva viitorul? Nu stiu voua, stiu doar ce o sa mi se intample mie. Dar oriunde m-as duce, o sa tin cu dintii de umanitatea fiecarui consumator, nu de procentul de market share pe care il reprezinta omul respectiv. Poate ar trebui sa ne aducem aminte ca vorbim cu oameni, cu indivizi, nu cu niste roboti carora le imprimi un mesaj publicitar si la raft procesorul le transmite ce sa aleaga.

PS: 99.99% din populatia acestei tari nu e cool. Sunt oameni normali, cu preocupari normale si dorinte normale. Never forget that.