cum ma enervez eu la birou

…fara sa aiba treaba cu biroul.

Stau si ma gandesc uneori la oamenii care pretind ca sunt amici cu mine. Complezente sociale de cele mai multe ori, pentru ca eu nu halesc oamenii prefacuti.Putinii oameni care-sunt sunt alaturi chiar o merita.
Cat am fost in radio, wow, ce tare, eram prietena cu toata lumea. Cum mi-am bagat p*la pentru ca erau niset tampiti (o zic tare pentru ca sunt niste tampiti si o sa va povestesc de ce), cum nimeni nu m-a mai cautat sa ma intrebe de sanatate. Adica o singura persoana a facut asta cu care am ramas prietena. Restul? Well, no more hellos pe mess, cand ne vedem o ardem vedete, cu aer superior si cu figuri. Ca doar radioul lui peshte prajit e mai cu motz. Okeiiii, am zis. Sunt cu ochii pe piata radio-ului in continuare. Am facut o strategie, am vrut impreuna cu Panda sa schimbam, sa schimbam in bine. Ca ne duce capul,.Aveam noi o viziune si datorita acestei viziuni acum Radio Deea si Guerilla sunt “cool&trendy”, si nu acel post de radio. De ce? Big boss si directorul de marketing au aprobat din prima ce-am scris noi. Trebuia sa se intample ceva. Si altii, aia mai mici nu au vrut. De frica. Un proces de rebranding si de repozitionare se face cu cap, nu cu zvacuri anemice toamna si primavara cand se fac sondaje si trebuie sa dai bine ca altfel nu-ti vin bani din publicitate. E dureros sa citesti, sa vezi si sa auzi la ce prostitutie ieftina pentru ascultator s-a ajuns. Mi-e mila , ma revolt, zic mai departe “bai, treziti-va ca ca duceti dracu’” dar nimeni nu ma asculta. Ar trebui sa ma resemnez si sa spun “f8utu-i ma-sa de treaba, ca nu e radioul maica-mii sa-mi pese!’ sau sa continui sa comentez? Cand am dat solutii, mi s-a zis “Nu e treaba ta si eu oricum nu am duc sa ma iau de ei cum faceai tu. Vreau sa stau linistita, sa-mi vad de treaba si atat”. Well, o atitudine tipica a unui om de marketing in RO. Kotler zicea anul trecut cat de important este filonul acestor branduri de “tara”. Si acest radio facea parte din aceasta categorie. Si o sa dispara pentru ca financiar vorbind, mananca bani si ce se intoarce, este foarte putin!
Revin la propozitia initiala. Nu mai tin legatura cu multi oameni din fostele joburi. Unii au bloguri si ne comentam si ne mai salutam virtual, cu unii sunt pe mail ca sunt in alte tari, cu altii ma mai aud la telefon. Cu unii insa ma intalnesc. Inevitabil. Uneori nu ma saluta; uneori pentru ca n-au ce face, they hang out cu mine. Aici intervine faza cu “i feel used”. Si s-ar putea sa-mi cam bag picioarele. Faza asta cu “esti cool, stau cu tine. nu esti cool, nu stau cu tine” este de mare rahat. Si aici n-o sa va povestesc de faza cu “eticheta de coolness” ca am tot zis-o. Pfiu, ce zi!