ca dupa ziua mea

Sunt foarte deprimata. S-au tot intamplat tot felul de faze si m-am deprimat. M-am trezit nervoasa, am dormit foarte nasol. Am o sila in mine ciudata. Sila de tot, de oameni, de viata. Cum ziceam, maniacii depresivi sunt in libertate. Nu stati in calea lor!
As vrea ceva dar nu stiu ce anume. Adica nus tiu, nu po sa verbalizez. E ca si cum as fi undeva in stand by cu creierul. Creierul care nu vrea sa colaboreze. Nu vrea sa munceasca. Am un creier intrat in greva. Greva japoneza? Nu. Nu facem grewva japoneza. As vrea o japoneza proaspata cu mult mac. Ca alea de-mi aducea bunica sambata la 11.
Dumincia dimineata simteam cum imi curg lacrimile pe obraji. Vreau o casa cu multi copaci. O casa mica, de pisica. Cu multe flori si rosii pe araci si visine porcos de mici si acre.
Ce-i cu mine? Hia, zi-mi tu ca eu nu stiu. Am un creier in greva. Nu greva japoneza. Poti sa-l ajuti? Poti sa suni si sa-mi spui “hei, what the f*ck is goin’ on with u? u should be happy…..really?!?1 no fuckin’ shit? Eu? meee? Hahah, ce gluma buna. Da-mi un motiv. Doar unul si te cred. Ma jur, uita-te in cohii mei si-ti spun. Un singur motiv. Unul, intemeiat, argumentat. Care sa ma socata din starea asta de kkt. Fuck, aseara eram ok. Adica chiar eram. SI m-am trezit cu o panica maxima s cu un pachet mare de nervi de purtator. Si m-am deprimat ca mi se pare ca esti prea ….asa….stii…. M-am saturat sa-mi fac filme si tu sa le vezi invers. E ca si cum ai citi sfarsitul cartii. Fara content Si nu-mi place. Si nu vreau. Si vreau sa vorbesc despre carti si despre filmele mele despre carti. Si sa nu ma mai uit la eticheta de pret cand intru la Carturesti. Sa iau cartea si sa fug. Sa stau si sa fug in filmul meu. Si……..Nu mai am chef de filme proaste. “
Ai vazut?